(doc) Proiect de lege: măsuri simple și imediate pentru micul business
Hello word,
Așa cum am promis la sfârșit de august după organizarea consultărilor cu mai mulți antreprenori, găsiți în acest link proiectul de lege de măsuri imediate pentru micul business. Sper și cred că antreprenorii și liberii profesioniști se vor bucura de aceste măsuri simple, dar care au potențialul să economisească mult timp și resurse. ATENȚIE! acest proiect de lege încă nu este înregistrat, anume pentru că vreau să ofer publicului ceva timp pentru a veni cu propuneri. Așadar aștept propunerile tuturor celor interesați până marți 8 octombrie, 23:59 (pe email la radu.marian[at]parlament.md), pentru ca ulterior să îl înregistrez ca proiect de inițiativă legislativă și să parcurgă toate etapele de avizare până la adoptare, inclusiv audieri publice.
Iată cele mai importante prevederi ale proiectului de lege:
1. Acceptarea cecurilor emise de mașini de casă și control în calitate de documente confirmative pentru deducerea cheltuielilor.
Această măsură este necesară, în primul rând, întreprinderilor mici și mijlocii, o dată ce documentarea documentelor de strictă evidență (factura fiscală de ex.) necesită un efort financiar și de timp sporit. Totodată, în scopul minimizării riscurilor aferente unei astfel de liberalizări, se propune introducerea efectului acestei norme, la prima etapă, pentru un segment mai restrâns, și anume pentru agenții economici înregistrați în raioanele Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul și Căușeni.
Volumul total al cheltuielilor care pot fi deduse prin cec nu pot depăși 0,5% din venitul impozabil anual.
Mai mult, prin modificarea dată se urmărește și stimularea eliberării cecurilor emise de mașini de casă și control și de către persoanele ce practică activitate independentă, ceea ce va duce, pe lângă încasări suplimentare la buget din contul creșterii veniturilor contabilizate a acestei categorii de contribuabili, la fortificarea formei date de activitate drept o alternativă sănătoasă a patentelor de întreprinzător în comerț.
2. Excluderea sintagmei ”L.Ș.” din facturile fiscale și alte documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător.
Deși legea demult timp nu mai obligă pe nimeni să ceară ștampilă, încă se insistă pe ele. Prevederea proiectului propus vine să le amintească tuturor utilizatorilor că ștampila NU e necesară.
În același timp, odată cu operarea modificărilor ce se propun, va fi necesară modificarea unor serii de acte normative aprobate de Guvern și autoritățile publice centrale, cum ar fi Hotărârea Guvernului nr.294/1998, unde, de asemenea, la pct.12 din Anexa 2 ar trebui specificat expres că ștampila nu este obligatorie, sau Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, unde în anexa 1, sintagma ” L.Ş.” ar trebui să se excludă, ca și, de altfel, sintagmele ”și, după caz, ștampila”, ” şi, după caz, se aplică ştampila entităţii care prestează servicii”, ” şi, după caz, prin aplicarea ştampilei” din anexa 2 la același act normativ, etc.
3. O singură declarație vamală o dată la trei luni pentru exportatorii de mărfuri de producție autohtonă. Proiectul de lege prevede valorificarea conceptului de ”declarație vamală periodică”. Astfel, va fi acceptată o singură declarație vamală periodică timp de 3 luni pentru exportul mărfurilor de producție autohtonă, dacă fiecare lot de marfă nu depășește un salariu mediu lunar pe economie. În aceste cazuri, nu va mai fi nevoie pentru a depune declarație vamală pentru fiecare lot.
De asemenea, se fortifică prin lege posibilitatea utilizării declarațiilor vamale periodice pentru mărfurilor autohtone în zonele economice libere și Portul Internațional Liber Giurgiulești, precum și la scoaterea lor pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;
Prin proiectul de lege, ne dorim să simplificăm procedura de depunere a declarațiilor vamale, care este extrem de complicată în acest moment și îngreunează enorm activitatea comerțului online bazat pe exporturi.
Totodată, în scopul excluderii abordărilor preferențiale din partea Serviciului Vamal, care este responsabil nemijlocit de caracterul operațional legat de implementarea Codului Vamal, se propune atribuirea Ministerului Finanțelor a rolului de elaborare a modului de aplicare a normei date, ceea ce va implica anularea Ordinului Serviciului Vamal nr.446 din 01.11.2017.
4. Acceptarea facturilor fiscale scanate și trimise pe email, ca dovadă contabilă. La moment, legislația națională nu exclude în mod direct acest fapt, dar deoarece cadrul normativ nu cuprinde o trimitere directă la o astfel de normă, există interpretări. Pentru a exclude astfel de interpretări, dar și pentru, în primul rând, facilita lucrul agenților economici, se propune introducere expresă a posibilității[1] de deducere în baza facturii fiscale trimise prin e-mail (și scanate cu olografic/cu mâna) pentru agenții economici plătitori de TVA. Pentru agenții economici neplătitori de TVA, semnătura prin cheie electronic va fi obligatorie la trimiterea facturii fiscale prin email.
5. Avantajarea întreprinderilor mici care au raportate salarii medii mai mari să participe la achiziții publice, încurajând firmele să plătească pe curat salariile și contribuțiile sociale. Astfel, se propune oferirea dreptului autorității contractante de a acorda prioritate operatorilor economici autohtoni în cazul în care acesta a asigurat un salariu mediu al angajaților (cu excepția persoanelor specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova[2]) mai mare cu cel puțin 1/6 comparativ cu perioada precedentă celei în care persoana se prezintă drept ofertant sau candidat. De exemplu, dacă o companie care participă la concurs de achiziții publice înregistrează o creștere salarială de cel puțin 16% în momentul participării la tender față de un an în urmă, aceasta va avea prioritate.
6. Regim fiscal pentru liber profesioniști (freelanceri), în special pentru cei din domeniile creative, IT și knowledge intensive, pentru a impulsiona intrarea acestora în legalitate. Respectiv, nu se propune crearea unui regim fiscal nou, ci ajustarea regimului de activitate profesională în domeniul juridic și medical, extrapolând modul de impozitare a acestora și asupra altor profesioniști individuali, cum ar fi: inginerii, oamenii de creație, specialiștii IT, etc. [2]
La nivel contabil, liberii profesioniști vor trebui doar să țină un registru de intrări și ieșiri și să dețină un aparat de casă dacă efectuează operațiuni în numerar. Pentru cei care fac tranzacțiile online, nu va fi nevoie de aparat de casă. Raportarea se va face o dată în an.
La nivel fiscal, se diminuează cota impozitului de venit de la 18% la 12%, iar la semnarea unui contract de prestări servicii cu o altă entitate, din contul liberul profesionist se va reține 7%. Partea bună este că în baza acestui regim fiscal, orice liber profesionist va avea drept să beneficieze de scutiri personale, inclusiv pentru soț/soție, persoană întreținută etc.
7. Un singur raport anual pentru SRL-urile nou create. Deși în acest moment există un regim simplificat de raportare pentru întreprinzătorii individuali care au până la 3 angajați, ei trebuind să prezinte un singur raport unificat (art. 92, alin.(8) din Codul Fiscal), totuși acest lucru nu există pentru SRL-uri și alte forme de organizare.
Astfel, se propune extinderea prevederii deja existente și asupra agenților economici nou-înregistrați, pe o perioadă ce nu va depăși 3 ani calendaristici consecutivi (ciclu natural de maturizare a unui start-up).
