De ce produsele care încălzesc tutunul nu sunt mai sigure decât țigările obișnuite
Găsiți mai jos un extras din nota informativă la proiectul de lege nr. 52 și o analiză a cercetărilor existente
Eforturile disperate din ultima perioadă ale industriei tutunului de a promova ideea că produsele din tutun care nu arde ar fi mai puțin dăunătoare ca țigările obișnuite este foarte periculoasă. Organizația Mondială a Sănătății, Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA), Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica Moldova, Ministerul Sănătății declară la unison că aceste produse NU sunt mai puțin dăunătoare ca țigările obișnuite. FDA-ul a votat unanim o prevedere care spune că aceste produse noi trebuie supuse acelorași restricții ca și în cazul țigărilor obișnuite.
Atât timp cât industria de tutun nu poate demonstra că aceste produse sunt mai puțin riscante, noi nu avem niciun motiv să le permitem să-și vândă produsele ca pâinea caldă. Prin anii 50–60, medicii spuneau că fumatul nu reprezintă riscuri, iar azi ne trezim cu zeci de milioane de decese în toată lumea cauzate de fumat; noi nu putem să facem aceeași greșeală și putem să punem la risc viața a milioane de oameni din întreaga lume în baza unui experiment. Apropo, clienții care folosesc aceste produse trebuie să știe că marjele de profit pentru produsele de tutun care nu arde sunt cu 30–50% mai mari decât în cazul țigărilor obișnuite. Așa că o eventuală creștere a accizelor va duce mai degrabă la micșorarea marje de profit și nu la creșterea substanțială a prețului la acestor produse — industria tutunului probabil înțelege mecanismele cererii și ofertei.
Într-o țară ca Republica Moldova, unde speranța de viață este cu 10 ani mai mică ca în Europa de Vest, unde oamenii se îmbolnăvesc mai des, unde sistemul de sănătate este extrem de limitat în resurse; autoritățile trebuie să fie și mai vigilente și hotărâte decât în Vest în limitarea consumului de substanțe nocive. Prevenirea bolilor este deocamdată, cea mai eficientă metodă de a crește durata de viață a oamenilor în țara noastră. Pe lângă această inițiativă, urmează să venim cu un proiect de lege mai complex prin care să creștem accizele pentru toate produsele de tutun, inclusiv țigările fără filtru, așa cum prevede și Acordul de Asociere.
Proiectul de lege nr 52. privind modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat pentru asigurarea reglementării produselor din tutun care nu arde și care au invadat piața locală și anume — produsele din tutun care nu arde (se încălzește) — (denumit în continuare „HTP” — heated tobacco products, heat-not-burn). Ne referim în special la țigaretele pentru utilizare prin dispozitivul Glo, produs de British American Tobacco și IQOS, produs de Philip Morris International, care sunt scutite de majoritatea reglementărilor pentru produsele din tutun din Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, în special cele care se referă la publicitate, promovare și sponsorizare, prevenire a accesului minorilor la produsele din tutun care nu arde și expunere în spațiile comerciale accesibile publicului, utilizare în spațiile publice închise și în transportul public. Aceste norme preferențiale neargumentate au fost stabilite în 2017, în Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, cu încălcarea principiilor de asigurare a transparenței decizionale, în pofida faptului că acest produs este fabricat din tutun și conține gudron, nicotină , monoxid de carbon și alte substanțe nocive care afectează grav sănătatea și provoacă dependența similar produselor din tutun care arde.
Necesitatea elaborării proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative reiese din lipsa reglementării produselor de tutun care nu arde (HTP) în Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul Fiscal care să accizeze expres tutunul care nu arde, asta chiar dacă Rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), FCTC/COP(22) din 6 octombrie 2018 recunoaște că produsele de tutun de tip „heat-not-burn” sunt produse din tutun care cad sub incidența Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului (CCCT), ratificată de Parlamentul Republici Moldova. Actualmente legislația fiscală nu prevede expres accizarea stick-urilor pentru utilizare prin dispozitive de încălzire a tutunului și nu include acestea în noțiunea de tutun prelucrat. De asemenea, Anexa nr.1 ”Mărfurile supuse accizelor”, din Titlul IV al Codului fiscal, nu include expres stick-urilor pentru dispozitive de încălzire a tutunului printre mărfurile supuse accizelor deși prin modificările din 2017 la Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului s-a permis plasarea pe piață. Prin urmare, acest proiect de lege vine să ofere o claritate și să reglementeze același nivel de accizare pentru stick-urilor pentru dispozitive de încălzire a tutunului și țigaretele obișnuite.
Continuarea existenței în legislație a reglementărilor potrivite a acestui tip de produse poate crea riscuri enorme nu doar pentru acumulările bugetul de stat, dar și pentru sănătatea publică.
Actualmente produsele din tutun care nu arde (HTP) se bucură de o libertate mare de promovare pe piață în comparație cu celelalte produse din tutun și produse conexe, ceea ce creează concurență neloială și subminează eforturile Guvernului în implementarea măsurilor de control al tutunului .
Stick-urile pentru dispozitive de încălzire a tutunului (IQOS) au fost lansate pe piață în a doua jumătate a anului 2018, în timp ce amendamentele legislative care au permis plasarea pe piață și exceptarea acestora de la majoritatea reglementărilor din Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, au fost adoptate în octombrie 2017, la inițiativa fostului deputat democrat, Corneliu Dudnic. De remarcat că fostul deputat a recunoscut jurnaliștilor că aceste amendamente au fost introduse la rugămintea lui Vlad Plahotniuc, ceea ce ar releva interese politice obscure în a promova aceste amendamente. Printre altele, amendamentele lui Dudnic subminează eforturile Guvernului de prevenire și reducere a consumului de tutun, a dependenței de nicotină și expunerea la emisiile produselor din tutun și produselor conexe, precum și nu asigură măsuri efective pentru eliminarea vânzărilor către minori. Mai mult ca atât, în timp ce în Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului există reglementări clare pentru țigaretele obișnuite, țigaretele electronice, narghilea și alte produse de tutun care produc fum sau aerosol produsele din tutun care nu arde (HTP) fac excepție, ceea ce inevitabil duce la concurență neloială pe piața produselor din tutun.
Efectele pentru sănătate adverse generate de aceste produse
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, nu există dovezi care să demonstreze că produsele care încălzesc tutunul (HTPs) sunt mai puțin dăunătoare ca țigările obișnuite și recomandă ca HTP-urile să fie subiectul reglementărilor aplicate tuturor produselor de tutun, întrucât tutunul este toxic şi conţine substanţe cancerigene chiar şi în forma sa naturală. În același timp, Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor a respins cu unanimitate de voturi cererea Philip Morris de a-și promova produsul care încălzește tutunul ca mai puțin dăunător.
Emisiile generate de produsele din tutun care nu arde (HTP)conțin aceleași substanțe nocive ca și fumul de țigară, inclusiv compuși organici volatili la nivel comparabil cu fumul de țigară, acroleină, acetaldehidă, metale grele, formaldehidă, hidrocarburi aromatice policiclice în valori variate și monoxid de carbon. Deși aceste substanțe se găsesc în cantități mai mici în stick-urile pentru dispozitive de încălzire a tutunului (IQOS), această nu înseamnă riscuri mai mici pentru sănătate (Organizația Mondială a Sănătății Organismul uman nu este un aparat care măsoară automat emisiile produselor din tutun ci devine dependent de nicotină și pentru a asigura saturația de nicotină în sânge se consumă mai multe țigări. Prin urmare, toate aceste substanțe, în baza cercetărilor riguroase ale fumului/aerosolului de țigară, cauzează daune semnificative sănătății.
Mai mult decât atât, informațiile publice privind ingredientele din produsele de tutun care nu ard, publicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, relevă că aceste produse nu diferă mult de țigaretele obișnuite, pentru că conțin concentrații impunătoare de substanțe chimice dăunătoare sănătății. De exemplu, cantitatea de emisii de gudron, nicotină, monoxid de carbon este de 4,3, 0,5, 0,2, respectiv, per stick-uri pentru dispozitive de încălzire a tutunului/stick de tutun HEETS utilizate pentru IQOS. De menționat că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, instituție care a avizat recent acest proiect de lege, informează publicul că în procesul încălzirii produsului din tutun care nu arde acesta produce vapori ce conțin nicotină și gudron, în care se află majoritatea substanțelor dăunătoare sănătății, inclusiv și cele cancerigene, similar ca și produsele din tutunul care arde. Produsele din tutun care nu arde, mai conțin aditivi non-tutun, care provoacă dependență față de produsele din tutun, precum și față de alte substanțe chimice, care se conțin în tutun și aditivii adăugați. Mai mult ca atât, rezultatele investigațiilor de laborator, efectuate de către laboratorul „Philip Morris Tehnology and Ooperations Testing Laboratories Governance” în perioada anilor 2016- 2018, privind aerosolul generat în regimul de fumat, a mărcilor de produse din tutun noi, care nu arde, plasate pe piața Republicii Moldova „HEETS Amber Label, HEETS Yellow Label și HEETS Turquoise Label”, constată conținutul în emisiile acestora a nicotinei la nivel de 0,47- 0,49 mg per stick (bucată), gudron — 4,3–5,3 mg per stick și monoxidului de carbon — 0,2 mg per stick. Spre comparație, în diferite mărci de țigarete obișnuite cu filtru, conținutul de nicotină variază la nivelul de 0,01- 0,9 mg per bucată, gudron — 0,5–10 mg per bucată și monoxidului de carbon — 0,5–10,0 mg per bucată. Astfel, emisiile din aerosol generate în regimul de fumat al produselor din tutunul care nu arde sunt în limitele care se conțin și în țigarete obișnuite și drept rezultat ar putea genera aceleași efectele pentru sănătate.
Prin urmare, actualele reglementări din lege, în special din art.171 care stabilesc avertismentul de sănătate „Acest produs conține nicotină. Nicotina generează un grad sporit de dependență”, sunt false și nu corespund realității, nu informează corect consumatorul despre substanțele conținute în acest produs și-l duce în eroare. Reiterăm că fumatul stick-urilor pentru dispozitive de încălzire a tutunului contribuie la creșterea frecvenței inhalărilor, ceea ce potențial ar duce la majorarea cantității de nicotină și alte produse chimice dăunătoare inhalate de consumator. De asemenea, stick-urile pentru dispozitive de încălzire a tutunului (HEETS pentru utilizare IQOS), se carbonizează, în special atunci când dispozitivul nu este curățat între utilizarea stick-urilor HEETS. Eliberarea fodmaldehidei cianohidrin este o îngrijorare, întrucât este extrem de toxică în concentrații foarte mici.[8]
Chiar și studiile comandate de industria tutunului constată că în acest moment nu este posibilă cuantificarea riscului generat de produsele din tutun care nu arde (HTP). Revendicările că acestea ar fi mai puțin dăunătoare ca țigaretele obișnuite nu sunt confirmate de propriile studii ale industriei.
Producătorii IQOS și Glo declară că aceste produse expun consumatorii la niveluri mai mici de substanțe toxice și cancerinogene decât o țigară obișnuită. Cu toate acestea, agenția de presă Reuters a publicat documente și mărturii ale foștilor angajați Philip Morris (producător IQOS) care descriu numeroase probleme și iregularități în testele clinice conduse de companie, organizate pentru a obține aprobarea de la Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA). Cu toate că FDA a aprobat doar în acest an plasarea acestora pe piața americană, aceasta a constatat că: (1) Studiile efectuate asupra IQOS nu arată un efect nociv mai mic decât al țigaretelor obișnuite; (2) IQOS eliberează cantităţi mai mici de substanțe periculoase, dar aceasta nu se corelează cu o scădere a frecvenţei patologilor cauzate de fumat. Prin urmare, FDA a acceptat plasarea pe piață a acestor produse doar ca acestea să facă obiectul unor reglementări stricte.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, toate formele de utilizare a tutunului sunt dăunătoare, inclusiv utilizarea stick-urilor pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, tutunul fiind în mod inerent toxic și conținând carcinogeni chiar și în forma sa naturală. Prin urmare, OMS recomandă că, noile produse din tutun care nu arde să fie supuse politicilor și reglementărilor cu măsuri similare aplicate tuturor celorlalte produse din tutun, în conformitate cu prevederile Convenției — cadru privind Controlul Tutunului a Organizației Mondiale a Sănătății.
Efecte pentru bugetul de stat
Conform datelor Ministerului Finanțelor, pentru stick-urilor de tip heat-not-burn se plătește o acciză de doar 87 de bani, ceea ce este de 11 ori mai mic decât accizul aplicat la un pachet de țigări obișnuit — de aproximativ 9.6 lei! Deci pentru fiecare pachet de Heets (IQOS), bugetul de stat ar pierde 8.7 lei. Serviciul Vamal ne informează că în 2018 s-au importat 37.840.000 de stick-uri Heets utilizate pentru IQOS, ceea ce a cauzat potențiale prejudicii de aproximativ 16.4 milioane de lei în acest an.
Spre comparație, accizul pentru un pachet de Heets in Ucraina este de 3.5 lei, de 4 ori mai mare ca în Moldova. În Georgia, accizul pentru un pachet Heets este la fel ca pentru țigările obișnuite — 11.1 lei, sau de 12 ori mai mare ca în Republica Moldova!
Produsele „heat-not-burn”, în care se înscriu și stick-urile Heets, sunt supuse accizelor poziției tarifare 240399900 „Tutun pentru fumat, alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun”, care are o cotă de acciză de 143,17 lei per kilogram.
Analiza cercetărilor existente
Analizând datele furnizate de PMI, Moazed et. al.[1] au ajuns la concluzia că IQOS este asociat cu toxicitate pulmonară și imunomodulatoare semnificativă, fără diferențe detectabile între fumătorii de țigări obișnuite și cei care au trecut la IQOS. Philip Morris International nu a luat în considerare, de asemenea, modul în care expunerea la utilizarea dublă și expunerea la aerosoli pot avea un impact suplimentar și probabil o creștere a daunelor asociate acestor produse.
Autorii enunță faptul că datele furnizate de PMI sunt incomplete, deoarece nu dispun de obiective adecvate pentru a evalua în mod specific toxicitatea pulmonară la om și nu includ suficiente măsuri longitudinale pentru testele pe care le includ. În plus, PMI nu reușește să țină seama de modelele de utilizare în lumea reală și de expunerile de aerosoli de mâna a doua, care pot avea un impact negativ atât asupra sănătății individuale, cât și asupra sănătății publice. Cu toate acestea, chiar și datele prezentate de PMI sugerează că IQOS are potențial semnificativ de a induce efecte adverse asupra sănătății pulmonare la om.
Mai mult, cele două studii clinice despre utilizarea în lumea reală, citate de PMI, nu prezintă dovezi definitive privind reducerea inflamației la utilizatorii IQOS, comparativ cu fumători de țigări obișnuite. În plus, nu a existat nicio diferență în ceea ce privește nivelul de proteine C-reactive între fumătorii convenționali și utilizatorii IQOS.
Bazându-se pe aceleași date, Glantz[2] conclude că deși s-au înregistrat niveluri mai scăzute de toxine decât în cazul țigărilor convenționale, acest fapt nu demonstrează în mod constant riscuri mai scăzute de efecte nocive asupra oamenilor. Rezultatele arată că în rândul adulților americani, nu există o diferență semnificativă statistic între IQOS și utilizatorii țigarete convenționale pentru 23 dintre cei 24 de biomarkeri ai unor potențiale efecte negative în studiile PMI.
Datele PMI par să susțină afirmația PMI că IQOS reduce expunerea la HPHC (elementele nocive și potențial dăunătoare). Cu toate acestea, Helen et. al.[3] evidențiază faptul că datele PMI arată, de asemenea, niveluri semnificativ mai mari în cazul mai multor substanțe care nu sunt recunoscute ca HPHC de către FDA în emisiile IQOS comparativ cu fumul de țigară obișnuită. Impactul acestor substanțe asupra toxicității globale sau a efectelor nocive ale IQOS nu este cunoscut.
Toate substanțele din lista PMI, 58 de componente (PMI-58) au fost mai scăzute în emisiile IQOS comparativ cu fumul principal al țigaretelor de referință 3R4F. Cu toate acestea, nivelurile a 56 alți constituenți, care nu sunt incluși în lista PMI-58 sau lista HPHC a FDA, au fost mai ridicate în emisiile IQOS; 22 au fost> 200% mai mari și șapte au fost> 1000% mai mari decât în fumul de țigară 3R4F.
La fel și studiul realizat Nabavizadeh et. al.[4] conclude că utilizarea IQOS nu evită neapărat efectele cardiovasculare adverse ale fumatului.
Percepția consumatorilor
De o mare importanță este și percepția consumatorilor. Astfel, un studiul realizat în rândul tinerilor din Canada, Anglia și SUA[5], conchide că în cazul tinerilor care nu au fumat niciodată, susceptibilitatea de a încerca IQOS (25,1%) a fost mai mare decât cea a țigărilor de tutun (19,3%). Acest fapt sugerează faptul că IQOS ar putea duce la creșterea numărului de fumători în rândul tinerilor.
Mai mult, McKelvey et. al.[6] sugerează faptul că PMI nu a reușit să demonstreze că revendicările IQOS propuse în cadrul aplicației MRTP și în special afirmațiile privind “trecerea completă” (switching completely):
· Nu vor duce la percepții greșite pe scară largă că produsul IQOS este o alternativă fără efecte negative la țigările obișnuite.
· Nu va duce la creșterea consumului în rândul tinerilor, al adulților care nu fumează și al foștilor fumători
· Sunt în concordanță cu dovezile științifice ale efectelor nocive și ale expunerii
· Sunt compatibile cu modul în care aceste reclamații de marketing vor fi interpretate și percepute de potențialii consumatori.
· Nu va induce în eroare consumatorii, în special adolescenții și tinerii adulți, cu privire la riscurile pentru sănătate ale IQOS și la riscurile relative în comparație cu faptul că nu utilizează niciun produs din tutun.
Astfel, studiul relevă ideea că etichetarea IQOS va induce în eroare consumatorii care percep ideea de risc redus ca pe o lipsă totală a riscului.
În aceste condiții, este absolut imperativ să reglementăm și să accizăm orice alte produse care conțin tutun, inclusiv tutun care nu arde (HTP), în aceeași măsură. Altfel, riscăm să punem în pericol viața a mii de oameni care ar încep să consume un nou produs de tutun mai atractiv, dar cu aceleași consecințe. Se estimează că, în Republica Moldova, în fiecare an peste 5500 de persoane mor prematur din cauza bolilor cauzate de tutun, iar mai mult de 4000 de copii (cu vârste cuprinse între 10–14 ani) și 701.000 de adulți (cu vârsta peste 15 ani) continuă să utilizeze tutunul în fiecare zi. De asemenea, costul economic al fumatului în Moldova este de peste 3.3 miliarde lei. Acestea includ costurile directe legate de cheltuielile de asistență medicală și de costurile indirecte legate de productivitatea pierdută datorită mortalității și morbidității precoce. Este clar că cei care aleg să consume tutun nu-și afectează doar propria sănătate și a celor din jur, dar și impun bugetul public la cheltuieli suplimentare atunci când se îmbolnăvesc mai des și necesită mai mult tratament, și/sau indemnizații de dizabilitate etc. Așadar, accizarea acestor produse devine nu doar o responsabilitate economică, dar și morală.
[1] Moazed F, Chun L, Matthay MA, et al. ” Assessment of industry data on pulmonary and immunosuppressive effects of IQOS”, Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054296
[2] Glantz SA., ”PMI’s own in vivo clinical data on biomarkers of potential harm in Americans show that IQOS is not detectably different from conventional cigarettes”, Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054413
[3] St.Helen G, Jacob III P, Nardone N, et al. ”IQOS: examination of Philip Morris International’s claim of reduced exposure”, Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054321
[4] Nabavizadeh P, Liu J, Havel CM, et al. ”Vascular endothelial function is impaired by aerosol from a single IQOS HeatStick to the same extent as by cigarette smoke” Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/tobaccocontrol-2018–054325
[5] Czoli CD, White CM, Reid JL, et al. ”Awareness and interest in IQOS heated tobacco products among youth in Canada, England and the USA”, Tob Control Epub ahead of print: 07.01.2019 doi:10.1136/ tobaccocontrol-2018–054654
[6] McKelvey K, Popova L, Kim M, et al., ”IQOS labelling will mislead consumers” Tob Control Epub ahead of print: 01.07.2019 doi:10.1136/ tobaccocontrol-2018–054333
[7] Davis B, Williams M, Talbot P. iQOS: evidence of pyrolysis and release of a toxicant from plastic. Tobacco Control Published Online First: 13 March 2018. doi: 10.1136/tobaccocontrol-2017–054104
